qabriel 'x
07-19-2010, 11:17 AM
Patinajul artistic este un sport de iarnă care constă în executarea de piruete şi acrobaţii pe o suprafaţă acoperită de gheaţă. Competiţiile sunt atât individuale cât şi pe perechi.
* Primele patine sunt construite din os de animal legate de picior cu piele de animal.
* În secolul XIII osul este înlocuit cu lemnul.
* În secolul XVI olandezii au adus îmbunătăţiri patinelor adăugând şi metalul.
* 1882: La Viena, norvegianul Axel Paulsen a inventat săritura Axel (cu o rotaţie şi jumătate).
* 1892: S-a înfiinţat Federaţia Internaţională de Patinaj
* 1904: La Melbourne, Australia se deschide primul patinoar.
* 1904: Femeile participă la competiţii individuale la Davos, Elveţia.
* 1908: Patinajul se află în rândul sporturilor olimpice de vară. Sonja Henie revoluţionează această disciplină sportivă.
* 1909: La Stockholm, suedezul Ulrich Salchow inventează saltul care îi poartă numele.
* 1910: La Berlin, germanul Werner Rittberger inventează saltul care îi poartă numele.
* 1913: La Engelman, austriacul Alois Lutz inventează saltul care îi poartă numele.
* La JO de la Chamonix din 1924, patinajul devine sport olimpic de iarnă, cu probe individuale masculine şi feminine şi proba de perechi. Dansul pe gheaţă a fost adăugat în rândul probelor olimpice în 1976, la Innsbruck.
* 1925: Suedezul Gillis Grasfström reuşeşte saltul Dublu Salchow.
* 1928: Primul titlu olimpic pentru norvegiana Sonja Henie, care va recidiva în 1932 şi în 1936.
* 1944: Americanul Richard Button reuşeşte Dublu Lutz.
* 1962: La Praga, americanul Donald Jackson reuşeşte Triplu Lutz.
* 1978: La Campionatele Mondiale de la Otawa, canadianul Very Taylor reuşeşte Triplu Axel.
* 1988: La Campionatele Mondiale de la Budapesta, canadianul Kurt Browning reuşeşte primul salt quadruplu.
[modifică] Regulament
Probele patinajului artistic sunt în numar de patru:
* probele individuale, masculin şi feminin
* proba de perechi
* proba de dans
[modifică] Probele individuale, masculine şi feminine
Concurenţii sunt notaţi după două programe separate: programul scurt şi programul liber.
[modifică] Programul scurt
* constă din 8 elemente obligatorii: 3 sărituri, 3 piruete şi 2 secvenţe de paşi rapizi.
* patinatorul îşi alege o piesă de muzică instrumentală şi poate efectua elementele obligatorii în orice ordine într-un interval de maximum 2 min. şi 50 sec.
* fiecare ratare a elementelor obligatorii determină o penalizare.
Primii 24 de patinatori la programul scurt avansează la programul liber.
[modifică] Programul liber
* nu are elemente obligatorii.
* concurentul alege muzica, tema şi coregrafia şi poate efectua sărituri foarte dificile, piruete şi paşi combinate cu mişcări artistice.
* arbitrii evaluează dificultatea programului, varietatea lui, acurateţea, încrederea şi viteza, precum si interpretarea artistica.
* limita de timp pentru programul liber este de 4 min. 30 sec.
[modifică] Proba de perechi
În proba de perechi este esenţială coordonarea partenerilor, în cadrul elementelor efectuate.
[modifică] Programul scurt
* conţine 8 elemente obligatorii (ridicări, sărituri, spirale, piruete, etc.)
* perechea îşi alege o piesă de muzică instrumentală şi poate executa mişcările obligatorii în orice ordine într-un interval de maximum 2 min. şi 50 sec.
[modifică] Programul liber
* programul liber nu are elemente tehnice obligatorii.
* limita programului este de 4 min. şi 30 sec.
[modifică] Proba de dans
Spre deosebire de proba de perechi, în dansul pe gheaţă, importante sunt ritmul, interpretarea muzicii şi precizia paşilor, partenerii rămânând în contact pe toata durata evoluţiei.
[modifică] Dansul obligatoriu
* toate perechile execută acelaşi dans, ritmul şi paşii specifici trebuind să fie executaţi în aceeaşi manieră.
* contează 20% din totalul scorului final.
[modifică] Dansul original
* patinatorilor li se impune un anumit ritm (tango, passo doble etc.), iar ei trebuie să execute o versiune originală cu mişcări la alegere.
* limita de timp este de 2 min.
* conteaza 30% din scorul final.
[modifică] Programul liber
* nu are elemente obligatorii, acest lucru permiţând concurenţilor să-şi expună întreaga gamă de elemente tehnice şi artistice, pe un fond muzical şi o coregrafie la alegere.
* limita de timp este de 4 min.
* contează 50% din scorul final.
[modifică] Patinajul în România
În România, patinajul a început să fie practicat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, Clujul devine centrul de activitate al patinajului, locul unde se desfăşoară Campionatele Naţionale de Patinaj. În 1965, în Bucureşti s-a construit patinoarul Floreasca.activitate al patinajului, locul unde se desfăşoară Campionatele Naţionale de Patinaj. În 1965, în Bucureşti s-a construit patinoarul Floreasca.
" qabriel 'x ,
* Primele patine sunt construite din os de animal legate de picior cu piele de animal.
* În secolul XIII osul este înlocuit cu lemnul.
* În secolul XVI olandezii au adus îmbunătăţiri patinelor adăugând şi metalul.
* 1882: La Viena, norvegianul Axel Paulsen a inventat săritura Axel (cu o rotaţie şi jumătate).
* 1892: S-a înfiinţat Federaţia Internaţională de Patinaj
* 1904: La Melbourne, Australia se deschide primul patinoar.
* 1904: Femeile participă la competiţii individuale la Davos, Elveţia.
* 1908: Patinajul se află în rândul sporturilor olimpice de vară. Sonja Henie revoluţionează această disciplină sportivă.
* 1909: La Stockholm, suedezul Ulrich Salchow inventează saltul care îi poartă numele.
* 1910: La Berlin, germanul Werner Rittberger inventează saltul care îi poartă numele.
* 1913: La Engelman, austriacul Alois Lutz inventează saltul care îi poartă numele.
* La JO de la Chamonix din 1924, patinajul devine sport olimpic de iarnă, cu probe individuale masculine şi feminine şi proba de perechi. Dansul pe gheaţă a fost adăugat în rândul probelor olimpice în 1976, la Innsbruck.
* 1925: Suedezul Gillis Grasfström reuşeşte saltul Dublu Salchow.
* 1928: Primul titlu olimpic pentru norvegiana Sonja Henie, care va recidiva în 1932 şi în 1936.
* 1944: Americanul Richard Button reuşeşte Dublu Lutz.
* 1962: La Praga, americanul Donald Jackson reuşeşte Triplu Lutz.
* 1978: La Campionatele Mondiale de la Otawa, canadianul Very Taylor reuşeşte Triplu Axel.
* 1988: La Campionatele Mondiale de la Budapesta, canadianul Kurt Browning reuşeşte primul salt quadruplu.
[modifică] Regulament
Probele patinajului artistic sunt în numar de patru:
* probele individuale, masculin şi feminin
* proba de perechi
* proba de dans
[modifică] Probele individuale, masculine şi feminine
Concurenţii sunt notaţi după două programe separate: programul scurt şi programul liber.
[modifică] Programul scurt
* constă din 8 elemente obligatorii: 3 sărituri, 3 piruete şi 2 secvenţe de paşi rapizi.
* patinatorul îşi alege o piesă de muzică instrumentală şi poate efectua elementele obligatorii în orice ordine într-un interval de maximum 2 min. şi 50 sec.
* fiecare ratare a elementelor obligatorii determină o penalizare.
Primii 24 de patinatori la programul scurt avansează la programul liber.
[modifică] Programul liber
* nu are elemente obligatorii.
* concurentul alege muzica, tema şi coregrafia şi poate efectua sărituri foarte dificile, piruete şi paşi combinate cu mişcări artistice.
* arbitrii evaluează dificultatea programului, varietatea lui, acurateţea, încrederea şi viteza, precum si interpretarea artistica.
* limita de timp pentru programul liber este de 4 min. 30 sec.
[modifică] Proba de perechi
În proba de perechi este esenţială coordonarea partenerilor, în cadrul elementelor efectuate.
[modifică] Programul scurt
* conţine 8 elemente obligatorii (ridicări, sărituri, spirale, piruete, etc.)
* perechea îşi alege o piesă de muzică instrumentală şi poate executa mişcările obligatorii în orice ordine într-un interval de maximum 2 min. şi 50 sec.
[modifică] Programul liber
* programul liber nu are elemente tehnice obligatorii.
* limita programului este de 4 min. şi 30 sec.
[modifică] Proba de dans
Spre deosebire de proba de perechi, în dansul pe gheaţă, importante sunt ritmul, interpretarea muzicii şi precizia paşilor, partenerii rămânând în contact pe toata durata evoluţiei.
[modifică] Dansul obligatoriu
* toate perechile execută acelaşi dans, ritmul şi paşii specifici trebuind să fie executaţi în aceeaşi manieră.
* contează 20% din totalul scorului final.
[modifică] Dansul original
* patinatorilor li se impune un anumit ritm (tango, passo doble etc.), iar ei trebuie să execute o versiune originală cu mişcări la alegere.
* limita de timp este de 2 min.
* conteaza 30% din scorul final.
[modifică] Programul liber
* nu are elemente obligatorii, acest lucru permiţând concurenţilor să-şi expună întreaga gamă de elemente tehnice şi artistice, pe un fond muzical şi o coregrafie la alegere.
* limita de timp este de 4 min.
* contează 50% din scorul final.
[modifică] Patinajul în România
În România, patinajul a început să fie practicat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, Clujul devine centrul de activitate al patinajului, locul unde se desfăşoară Campionatele Naţionale de Patinaj. În 1965, în Bucureşti s-a construit patinoarul Floreasca.activitate al patinajului, locul unde se desfăşoară Campionatele Naţionale de Patinaj. În 1965, în Bucureşti s-a construit patinoarul Floreasca.
" qabriel 'x ,